Leziuni ale coafei rotatorilor umarului- de la diagnostic la recuperare completă

Coafa rotatorilor este un grup de patru mușchi și tendoane care stabilizează articulația umărului și permit mișcările de rotație și ridicare (abductie) ale brațului. Leziunile coifei rotatorilor sunt printre cele mai frecvente patologii ale umărului, afectând aproximativ 20% din populația adultă, cu incidența crescând semnificativ după vârsta de 50 de ani.

Anatomie

Cei patru mușchi ai coafei rotatorilor sunt: supraspinosul (cel mai frecvent afectat, responsabil de abductia brațului impreuna cu deltoidul), infraspinosul (rotația externă), rotundul mic (rotația externă) și subscapularul (rotația internă). Tendoanele acestor mușchi fuzionează și se inseră pe tuberculul mare și mic ai humerusului, formând un “înveliș” care menține capul humeral centrat în cavitatea glenoidă.

Cauze și tipuri de leziuni

Leziunile pot fi acute (traumatice) sau degenerative. Rupturile traumatice apar după căderi pe mâna întinsă sau pe umăr, la ridicarea bruscă a obiectelor grele sau la sportivi. Rupturile degenerative se dezvoltă treptat, pe fondul uzurii tendoanelor cu vârsta, al pinch-ului subacromial (comprimarea tendoanelor sub acromion) și al vascularizației reduse în “zona critică” a supraspinosului. Fumatul, diabetul și utilizarea cronică de corticosteroizi sunt factori de risc suplimentari.

Simptome

Durerea la nivelul umărului, agravată de ridicarea brațului deasupra capului, durerea nocturnă (mai ales la culcarea pe umărul afectat), slăbiciunea la ridicarea și rotația brațului și crepitațiile la mișcare sunt simptomele principale. În rupturile masive, pacientul nu poate ridica brațul activ, deși mișcarea pasivă este posibilă.

Diagnostic

Examenul clinic include teste specifice: testul Jobe (supraspinosul), testul de rotație externă contra rezistenței (infraspinosul) și testul belly-press (subscapularul). Ecografia umărului este o metodă accesibilă și fiabilă pentru evaluarea coafei. RMN-ul oferă informații detaliate despre dimensiunea rupturii, retracția tendonului și calitatea musculară.

Tratament conservator

Rupturile parțiale și rupturile complete la pacienții vârstnici cu cerințe funcționale reduse pot fi tratate conservator. Programul include: controlul durerii cu antiinflamatoare și gheață, exerciții de mobilitate pentru prevenirea rigidității, întărirea progresivă a mușchilor coafei și stabilizatorilor scapulei. Infiltrațiile subacromiale cu corticosteroizi pot ameliora durerea temporar, dar nu trebuie repetate frecvent deoarece pot slăbi tendonul (maxim 3 pe an).

Tratament chirurgical

Repararea artroscopică a coafei rotatorilor este indicată în rupturile complete la pacienții activi, rupturile traumatice acute și rupturile care nu răspund la 3-6 luni de tratament conservator. Tendonul este reinseraț pe os cu ajutorul ancorelor de sutură. Rezultatele sunt bune în 80-95% din cazuri.

Reabilitare postoperatorie

Recuperarea după repararea coafei este un proces lung de 4-6 luni. În primele 6 săptămâni, brațul este mentinut într-o orteza de abducție, permițând doar mișcări pasive. Între săptămânile 6-12, se inițiază mișcările active progresive. Întărirea musculară începe la 12 săptămâni. Revenirea la sport și activități grele este permisă la 6-9 luni. Răbdarea și aderența la program sunt esențiale pentru un rezultat optim.

Poți programa o consultație la oricare clinică Kineto Consult din București.