Sindromul de tunel carpian – simptome, diagnostic și opțiuni de tratament

Sindromul de tunel carpian este cea mai frecventă neuropatie compresivă, afectând aproximativ 3-6% din populația adultă. Nervul median este comprimat la nivelul încheieturii mâinii, în tunelul carpian – un spațiu îngust format din oasele carpiene și ligamentul transvers al carpului. Această compresie produce hipoestezie (amorțeală), parestezii (furnicături) și durere.

Anatomie

Tunelul carpian este un canal rigid la nivelul încheieturii, prin care trec nouă tendoane flexoare și nervul median. Orice condiție care reduce spațiul disponibil sau crește presiunea în interiorul tunelului poate comprima nervul median, producând simptomele caracteristice.

Cauze și factori de risc

Factorii de risc includ sexul feminin (femeile sunt afectate de 3 ori mai frecvent), sarcina, diabetul zaharat, hipotiroidismul, obezitatea și artrita reumatoidă. Contrar percepției populare, utilizarea computerului nu este o cauză principală dovedită, deși activitățile repetitive cu vibații și prindere forțată cresc riscul. Fracturile și luxațiile încheieturii pot provoca sindrom de tunel carpian post-traumatic.

Simptome

Pacienții descriu amorțeală și furnicături în degetele police, index, mediu și jumătatea laterala a inelularului – exact teritoriul nervului median. Simptomele sunt adesea mai intense noaptea, trezind pacientul din somn. Scuturarea mâinilor aduce ameliorare temporară. În stadiile avansate, apare slăbiciunea mușchilor eminenței tenare (la baza policelui) și dificultatea de a prinde obiecte mici.

Diagnostic

Diagnosticul se bazează pe examenul clinic – testul Phalen (flexia maximă a pumnului timp de 60 de secunde reproduce simptomele) și semnul Tinel (percuția peste tunelul carpian provoacă parestezii). Electromiografia și studiile de conducere nervoasă confirmă diagnosticul și stabilesc severitatea.

Tratament conservator

În formele ușoare și moderate, tratamentul conservator include atela de imobilizare a pumnului în poziție neutră, purtată în special noaptea. Medicamentele antiinflamatoare și infiltrațiile locale cu corticosteroizi pot ameliora simptomele temporar. Exercițiile de glisare ale nervului median ajută la reducerea presiunii în tunel. Modificarea activităților repetitive și ergonomia la locul de muncă sunt esențiale.

Tratament chirurgical

Când simptomele sunt severe, persistente sau progresive, eliberarea chirurgicală a ligamentului transvers al carpului este tratamentul de elecție. Procedura poate fi efectuată deschis sau endoscopic, cu rezultate similare. Recuperarea implică mișcări active imediate ale degetelor, evitarea eforturilor mari timp de 4-6 săptămâni și revenirea la activitățile complete în 6-12 săptămâni.

Sfaturi practice pentru prevenție

Mențineți pumnul în poziție neutră în timpul activităților repetitive. Faceți pauze regulate la fiecare 30-60 de minute. Exercițiile de stretching pentru antebraț și mână sunt benefice. Evitați pozițiile de flexie sau extensie extremă a pumnului. Dacă lucrați la computer, utilizați un suport ergonomic pentru tastatură.

Consultați medicul dacă amorțeala este persistentă, dacă pierdeți forța de prindere sau dacă simptomele interferează cu somnul și activitățile zilnice.

Dr. Vlad Mîrfu,
Medic specialist ortopedie și traumatologie Kineto Consult